- Iuliane, ai adormit?
- O oaie, doua oi, trei oi, patru oi…un lup…trei oi, doi oi, o oaie;
aşa…Paştele. De la număratul oilor la Paşte. Insomnie şi religie. Diferenţă: zero. În ambele cazuri: dorinţa de a visa.
Dă- le dracu’ de vise! Hai, somn!
O oaie, doua oi…
De unde ideea asta de a număra oile?! Am preluat- o de la…
televizor. Clar. Dresorul societăţilor moderne „alias” – filmul. Toţi
insomniacii hollywoodyeni sunt, de fapt, nişte păstori avari cu
ditamai turmele. Iată stereotipia cu valoare de leac băbesc şi, totuşi, stereotipia
este un lucru bun. Nu, nu este bun, este un lucru normal. Prin
extrapolare, nonconformismul este abaterea de la stereotip, deci este
normal. Deci, nonconformismul este cât se poate de normal. Dacă
toţi am fi nonconformişti, atunci normalul ar fi normal, iar oamenii
nonconformişti ar fi, de fapt, conformişti. Iarăşi, diferenţa zero.
Stereotip sau nu, mâine muncesc, prin deducţie: culcă- te, dracu’
odată!
Un Becali, doi Becali, trei Becali…
Bancnota de 500 E tocmai a trecut de procesul de beatificare. Icoanele vor fi impuse în discoteci, iar dezmăţul va fi înlocuit cu mici
slujbe liturgice. În câţiva ani, cele mai multe cautări pe google nu vor
mai fi relaţionate de pornografie, ci vor fi citate din Biblie, Crez şi alte
Sfinte scrieri. În câţiva ani, Becali va ocupa funcţia suprema în stat,
cea de Apostol.
Oare mai ajung mâine la muncă? Semn bun. Globulele roşii sunt
pompate într- un ritm crescător. Mai întâi, tensiunea arterială va
creşte, apoi sentimentul de disconfort va stimula corpul să îşi pună
în funcţiune sistemul imunitar. Momentul propice pentru a adormi.
- Iuliane, ai adormit?
- Nu, mă gândeam…
- La ce?
- La somn!…